Am avut din nou curaj sa imi transform gandurile si sentimentele in cuvinte in noaptea asta.Iata ce a iesit.
Linistea sinistra care ma invaluie ca o pala de vant rece mi se pare din ce in ce mai putin suportabila…as vrea sa iti aud vocea, acea voce careia nu ii pot gasi un atribut,voce cum numai ingerii pot avea.As vrea sa o aud tare, mai tare decat gandurile mele negre,care urla sa imi sparga capul..E noapte, din nou.Inca o noapte.A cata? Nu mai stiu ..si nici nu mai conteaza ,de fapt.Toate sunt la fel.Fara luna.Fara stele.Cateodata noptile mi se par ude ,reci si grele ca niste haine puse pe sarma in mijlocul iernii.
View full article »


